Asociația vincențiană “Maica Domnului Milostiva” Turț
Asociația vincențiană “Maica Domnului Milostiva” Turț a luat ființă la data de 03 Februarie 2015 la inițiativa Părintelui paroh Ghiran Remus și a unui grup de credincioși din cadrul parohiei Greco Catolice Turț cu scopul de-a organiza acțiuni socio-caritabile, atât la nivel de localitate cât și la nivel de județ.
Asociația vincențiană face parte din marea familie vincențiană ,”Societatea internațională Sfântul Vincențiu de Paul” înființată de Fericitul Fredeic Ozanam in anul 1833 in Franța. Membrii Asociației Vincențiene din localitatea Turț în număr de 10 persoane împărtășesc aceeași carisma cu ceilalți membrii ai societății din lumea întreagă respectiv, să-l urmeze pe Hristos care a dus vestea cea bună săracilor, care s-a făcut binefăcătorul și evanghelizatorul săracilor.
Dragostea concretizată prin fapte de caritate este laitmotivul
familiei Asociației Vincențiene ”Maica Domnului Milostiva” – Turț, de aceea membrii asociației de la înființare în permanență oferă gratuit, sprijin moral și material, în limita posibilităților, semenilor lor din localitate care se află în situații vulnerabile ,indiferent de naționalitate sau apartenență religioasă , precum și copiilor de la centru maternal și de la casele de tip familial din apropiere.
Ajutorul pe care membrii asociației îl oferă în concret, constă în: oferirea de haine, alimente, electrocasnice, rechizite școlare, biciclete etc. Membrii asociației vizitează aceste familii și instituții și caută să identifice în concret nevoile și a problemele cu care se confrunta astfel încât ajutorul lor sa fie cat mai eficace.
Pentru a-și duce la împlinire misiunea și a-i servi cat mai bine pe cei săraci, membrii asociației beneficiază de sprijin și asistența spirituală din partea preotului paroh. Totodată pentru a dezvolta activitățile socio-caritabile cât mai mult și a răspunde numărului crescând de solicitări, asociația a deschis un magazin caritabil unde, cu ajutorul unui voluntar valorifică o parte din obiectele și hainele care le primește din țară și străinătate. Pe viitor unul dintre obiectivele asociației va fi și sprijinirea Centrului Social–Caritabil pentru copii orfani și nevoiași din localitate, care se află în construcție la momentul actual, lucrările fiind coordonate de Parohia Greco Catolică Turț.
Misiunea noastră
De-a lungul anilor, numărul celor care au ales să-l slujească pe Dumnezeu urmând modelul arătat de sfântul Vincenţiu s-a înmulţit şi astfel au luat naştere numeroase familii şi mişcări de laici cu spiritualitate vincenţiană.
Fiecare ramură a Familiei Vincenţiene are identitatea sa proprie adică: viaţă spirituală, organizare, statut, structuri de formare, moduri concrete de organizare a activităţii în favoarea săracilor. Astfel putem vorbi de unitate în diversitate.
Membrii Familiei Vincenţiene împărtăşesc aceeaşi carismă, dupa cum urmeaza:
a) Toţi îl urmează pe Cristos care s-a prezentat ca fiind cel care duce Vestea cea Bună săracilor, adică Evanghelizatorul săracilor.
b) slujim săracii cu iubire concretă şi efectivă.
Dragostea concretă este laitmotivul tradiţiei vincenţiene. Sfântul Vincenţiu a urmat cele spuse de Iisus ”Când am fost flămând, mi-ai dat de mâncare, nu doar ai stat lângă mine. Când mi-a fost sete, mi-ai dat să beau, nu doar ai înţeles nevoia mea”.
c) practicăm simplitatea.
Membrii familiei vincențiene are mare credintă în simplitate. Vincenţiu era ferm convins de importanţa simplităţii încât o numeşte ”evanghelia mea”
d) şi umilinţa.
Umilinţa ne ajută să ne asumăm vocaţia de slujitori ai săracilor, să ne apropiem de ei cu respect şi să ne lăsăm evanghelizaţi de ei.
După cum am văzut, toţi, indiferent de ramura din care facem parte, avem aceeaşi misiune: să-l urmăm pe Cristos mergând la săraci, să-i slujim şi să le anunţăm Vestea cea Bună prin cuvânt şi fapte.
Din dorința laicilor care fac parte din Parohia Greco-Catolică, Turț, de a ajuta săracii, de a face parte din marea familie a vincențienilor, a luat naștere
Asociația vincențiană Maica Domnului Milostiva,
la data de 1 Martie 2015. Membrii asociației, in numar de 9, îl urmează pe Sfântul Vincențiu de Paul, un sfânt al carității, al celor săraci, al copiilor, în activitățile lor caritative. Acțiunile lor au ca și obiectiv ajutorarea financiară sau materială a copiiilor și familiilor sărace din comunitatea locală, dar și din centrele maternale sau din casele de tip familial din județul Satu Mare. Scopul activității noastre este de a crește nivelul de trai al comunitații locale, de a le oferi un viitor mai luminos copiilor noștri.
Datorită lucrurilor comune dintre membrii parohiei și familia vincențiană, s-a mai adăugat o mlădiță la trupul lui Hristos.
Concluzie
Familia Vincenţiană posedă o carismă extraordinară ce este deschisă tuturor. Lumea de astăzi, ţara noastră are nevoie de iubire, iubire afectivă şi efectivă. ”Să-l iubim pe Dumnezeu cu puterea braţelor şi sudoarea frunţii” repeta sfântul Vincenţiu.
Societatea Sfântul Vincențiu de Paul
reprezintă o comunitate de laici insufletiti de aceeași slujire a săracilor prin contact direct cu cel aflat in nevoi, prin darul iubirii fata de semeni.
La originile Societății Sfântul Vincențiu de Paul se află un grup de șase studenți de la Sorbona, din Paris, receptivi față de inspirațiile Duhului Sfânt, care au acceptat misiunea lor de laici în sânul Bisericii. Unii istorici, însă, îl recunosc pe Frederic Ozanam ca si promotor. El era convins că orice creştin trebuie să-şi trăiască vocaţia în mijlocul lumii. Astfel înfiinţează Conferinţa de caritate, unde sunt dezbătute diferitele aspecte ale vieţii sociale şi care va deveni Societatea Sfântul Vincențiu de Paul. Sora Rosalie îi învață pe tineri să slujească săracii cu devoțiune și respect, conform spiritualității vincențiene, îi conduce pe drumul slujirii. Asadar, pentru membrii Conferințelor, primul angajament în favoarea săracilor va fi crearea unei legături de prietenie cu aceștia prin vizite regulate.
Tȃnărul Frederic avea o puternica credinta in profetia divina. Întȃlnirea cu săracii de pe străzile capitalei l-au condus, atȃt pe el cȃt şi pe membrii conferinţei, la o cunoaştere concretă a carităţii; slujind îndeaproape săracii, el va găsi în persoana lor adevăraţi parteneri, asa precum Maica Tereza de Calcuta a descoperit saracii si trebuintele lor pe strazile Indiei. Citind din conferinţele spirituale ale sfȃntului Vincenţiu de Paul, pe care le recomanda adesea tuturor membrilor Conferinţei, el realizează că iubirea efectivă a aproapelui, mai cu seamă a celor mici şi fragili, devine cu adevărat concretă şi eficace, atunci cȃnd săracul este privit ca fiind o mladita a trupului lui Hristos.Fondatorii au insistat ca Societatea Sfântul Vincențiu de Paul să fie catolică și laică, pentru a avea libertate fata de biserica, acest lucru neafectand relatia cu biserica si obiectivele ei. Idealul său era să restaureze lumea, să reînnoiască lumea prin creștinism.
Specificul spiritualității vincențiene este urmarea lui Cristos după modelul arătat de Sfântul Vincențiu de Paul:,,Să cinstim dragostea pe care Dumnezeu o are față de săraci, ajutându-i trupește și sufletește,, Sfantul Vincentiu de Paul spunea adesea : „Saracii sunt domnii si stapanii nostrii”. Sa-i lasam sa se manifeste asa cum sunt ei, noi suntem aceia care trebuie sa ne adaptam, sa ne convertim pentru a-i intalni acolo unde se afla.
Vincențienii au ca regulă de activitate iubirea și practicarea carității, pentru a ajunge astfel la sfințenie, la vocației de laic creștin în armonie cu doctrina Bisericii.
Caritatea, umilința, simplitatea, blândețea, mortificația, zelul pentru mântuirea sufletelor sunt virtuți care ne ajută să avem o activitate bineplacuta lui Dumnezeu.
Pentru un membru al Conferinței SVP este esențial să-și cunoască bine vocația și misiunea și să se străduiască să o aprofundeze fără încetare prin participarea la sesiuni de formare. Este spre binele oricărei comunități sau asociații să se întâlnească regulat într-un loc precis pentru a discuta având ca scop progresul spiritual.
,,Acțiunea caritabilă poate și trebuie să ajungă astăzi la toți oamenii și la toate necesitățile. Acolo unde există oameni care duc lipsă de hrană, bunuri, haine, medicamente, muncă, educație, mijloace necesare pentru a duce o viață într-adevăr umană. Oameni care sunt sărăciți de către calamități sau de lipsa de sănătate, care suferă abandonul sau închisoarea, acolo caritatea creștină treuie să îi caute și să îi găsească, să îi consoleze îngrijindu-i și să îi ajute avându-i în grijă. Această obligație se impune, înainte de toate, oamenilor și popoareor care trăiesc în prosperitate”. (Vatican II, Decret despre Apostolatul Laicilor 8)
,,Laicii sunt în mod special chemați să facă astfel încât Biserica să fie prezentă și operantă în locurile și circumstanțele unde Ea nu poate să devină sare a pământului decât prin ei”. (Vatican II, Constituția Dogmatică despre Biserică 33).
Astăzi suntem prezenți în 148 de țări, cu 780,000 de membri răspândiți în peste 70.000 de conferințe, 1.3 milioane de voluntari și de servire a peste 30 de milioane de săraci.
Avem speranta ca dupa aceasta scurta reflexie fiecare din noi va putea spune ca si-a format o alta viziune fata de cel sarac si nevoias pentru ca in fiecare dintre ei poate exista cel ce ne-a eliberat din robia pacatului, adica Isus Cristos.
